New Page 1

Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi.

World Wide Web reprezinta cel mai mare rezervor de informatie electronica din lume, în care exista o colectie de milioane de documente legate între ele, fiind localizate pe calculatoare raspândite în întreaga lume. Desi, Internet-ul a aparut la sfârsitul anilor ’60, Web-ul a fost creat doar în martie 1989, când Tim Berners-Lee, care lucra la Consiliul European pentru Cercetare Nucleara–CERN, mai precis la laboratorul european pentru fizica particulelor de la Geneva, a fost nevoit sa gaseasca o cale de transmitere a informatiilor catre cercetatorii din domeniul fizicii energiilor, care se aflau în diferite zone geografice. În acest context el a propus un sistem hipertext de comunicatie între calculatoare. La vremea aceea, sistemul propus de Tim Berners-Lee avea ca sarcina legarea documentelor prin intermediul unei retele de calculatoare, în vederea utilizarii în comun a rezultatelor cercetarii stiintifice. Ulterior CERN a promovat Web-ul extinzându-l de la o retea locala la o retea globala, devenind accesibil în lumea întreaga.

Prima folosire publica a Web-ului dateaza din ianuarie 1992, prilej cu care cercetatorii au avut acces la datele din site-ul Web al CERN, iar documentele au fost stocate pe mai multe calculatoare, numite servere Web. Pentru conectarea la un sever Web este necesara conectarea în primul rând la Internet, dupa care utilizatorii pot solicita anumite documente Web. Între Web si Internet exista o relatie indestructibila, Web-ul fiind asezat la nivelul superior al Internetului iar Internetul este mecanismul de transport care permite browser-ului sa transmita si sa receptioneze date. Diferenta esentiala dintre Web si Internet consta în faptul ca Web-ul permite utilizatorului sa gaseasca drumul printr-un numar aproape infinit de documente legate între ele, în timp ce localizarea documentelor folosind doar instrumentele Internetului necesita utilizarea unui index principal al informatiilor. Acest index este imposibil de realizat întrucât lista documentelor trebuie actualizata în mod continuu, pe masura ce utilizatorul adauga si sterge documente. Cu ajutorul unui program, numit browser, utilizatorul poate viziona documentul solicitat, iar în unele cazuri îl poate chiar copia pe discheta sau hard disc. O caracteristica importanta a serverului de Web consta în faptul ca poate raspunde la cererile mai multor utilizatori în acelasi timp.

                    Paginile Web sunt memorate pe discul unui server specializat şi gestionate printr-un software special şi sunt regăsite şi afişate prin intermediul navigatoarelor Web (browser-e). Navigatoarele Web (cum ar fi Internet Explorer, Opera sau Netscape Navigator) afişează paginile de Web prin interpretarea unor marcatori – definiţi cu ajutorul unui limbaj special denumit HTML (HyperText Markup Language) – utilizaţi pentru a codifica pagina de Web cu informaţia de afişat. Marcatorii au diferite semnificaţii. De exemplu aceştia specifică modul în care vor fi afişate diversele părţi ale paginii sau stabilesc legături între documente/fişiere. Tipic, o pagină de Web este legată de o diversitate de fişiere cum ar fi fişiere text, grafice sau multimedia. Mecanismul prin care sunt create căile de acces între documente este denumit hipertext (hypertext), prezentat anterior. Atunci când utilizatorul acţionează prin clic de mouse asupra unei legături, cum ar fi o porţiune de text, un element grafic etc., navigatorul încarcă fişierul la care punctează această legătură şi îl afişea-ză. Legăturile din cadrul textului sunt uşor de identificat deoarece majoritatea navigatoarelor, implicit, colorează diferit de restul textului aceste legături şi le subliniază .
                    Un site Web este definit ca o colecţie coerentă de informaţii prezentată sub forma unor pagini Web, fişiere multimedia, documente şi de alte tipuri, între care există legături. Paginile Web şi colecţia de fişiere referite şi sunt integrate printr-o pagină Web denumită pagină principală denumită în mod tipic index.html, default.html, sau home.html (extensia html poate apărea ca htm). Această pagină conţine în mod uzual un cuprins sau un index care face referiri la celelalte pagini din site-ul Web. Într-un site bine proiectat toate celelalte pagini punctează către această pagină principală chiar dacă navigatoarele moderne au butoane pentru acest lucru.
                    Atunci când se realizează un site Web aceste fişiere sunt păstrate, în mod uzual, într-un director sau o colecţie de directoare în discul local şi este referit cu numele de site local. Serverul Web este dedicat memorării, transmiterii şi regăsirii paginilor de Web şi a fişierelor legate de acestea.
Prin publicarea unui site local (upload), directorul său local, împreună cu conţinutul său (fişierele site-ului şi subdirectoarele din el), este transferat la serve-ulr Web care conţine software-ul prin care site-ul este transmis navigatoarelor Web ale calculatoarelor conectate la Internet. Odată publicat site-ul se transformă din site local în site Web, iar interacţiunea utilizatorului cu el are loc similar modului descris în figura 1.(Comunicaţia dintre navigatorul Web şi serverul Web).

Deşi cea mai mare parte a informaţiilor din World Wide Web este stocată în pagini Web scrise folosind limbajul HTML, există un număr destul de mare de documente provenite din alte tipuri de servicii de publicare a informaţiilor din Internet.

                    Evolutia Web-ului a fost foarte rapida, astfel ca daca în 1993 existau doar 60 de servere Web, în prezent se estimeaza ca aceasta cifra este de ordinul milioanelor. Daca la început Web-ul era folosit pentru schimburi de informatii stiintifice, în prezent Web-ul se utilizeaza în cele mai diverse domenii ca promovarea, vânzarea sau licitarea produselor si mai ales în învatamântul la distanta de tip e-learning.

                    Noile medii de învatare de tip e-learning destinate pentru invatamântul la distanta pot fi considerate ca o potentiala solutie pentru a veni în întâmpinarea problemelor privind dificultatile de a gasi resurse pentru acoperirea lipsei edificiilor de învatamânt, a materialelor educationale (biblioteci, laboratoare, hardware si software etc.). De asemenea, aceste probleme privesc deopotriva standardul de viata scazut al studentilor, care în multe cazuri este insuficient pentru a raspunde nevoilor de învatare.

                    Dezvoltarea Web-ului a deschis noi cai pentru învatamântul la distanta, care a câstigat noi arii de dezvoltare si raspândire. Instrumentele puternice ale telecomunicatiilor si accesul rapid la o larga varietate de resurse de informatie au creat posibilitatea furnizarii unui proces educational interactiv.

                   Una dintre sarcinile unui webmaster este de a tine paginile web mereu actualizate, avand grija ca vizitatorii sa primeascaintotdeauna informatii mereu proaspete. Deoarece nu conteaza numai numarul vizitatorilor, ci si numarul celor care se reintorc. Si webul este un mediu care se schimba foarte rapid. Pe de o parte apar mereu pagini si site-uri noi, se lanseaza un nou produs sau serviciu, se anunta un eveniment, iar pe de alta parte apar in permanenta noi instrumente de prezentare pe web, care ofera noi posibilitati pentru promovarea unei firme, sau chiar si doar pentru a face cunoscuta o idee.

                    Sunt multe posibilitati pentru a gasi informatiile dorite pe Internet. Unii folosesc motoarele de cautare, alti sar de pe o pagina pe alta cu ajutorul legaturilor aflate pe acestea. Cataloage online, colectii de linkuri, topul celor mai vizitate (sau celor mai votate) pagini incearca sa-l indrume pe internaut in plimbarile sale pe net. Poate unul dintre primele lucruri pe care il facem cand revizitam un site este sa ne uitam la data actualizarii si sa facem un clic pe rubrica "news", cautand curios noutatea, asteptand poate ceva iesit din comun, ceva interesant, o posibilitate sau pur si simplu in sfarsit vestea cea buna.

                    Paginile "Ce este nou pe webul romanesc?" au aparut pe 1 septembrie 1998, incercand sa ofere informatii privind ultimele noutati, cele mai recente evenimente si cele mai noi pagini aparute in spatiul romanesc al Internetului.

                    La inceput am anuntat webmasteri site-urilor romanesti printr-un email trimis ca o prima luare de contact. Foarte multi au inteles corect intentia noastra si au trimis noutatile lor, un site redesenat, pagina unui client publicata pe server, aparitia unui nou numar de revista electronica, informatii despre admiterea in invatamantul superior, anuntarea unei expozitii si chiar lansarea primului sexshop romanesc online. Din pacate alti ne-au trimis ca noutate pur si simplu site-ul lor, fara ca aceasta sa prezinta o noutate. Speram ca nu s-au suparat, daca nu am publicat despre ei, o vom face indata ce vor avea o noutate reala.

                    Intre timp numarul celor care viziteaza paginile cu noutati, respectiv cei care se inscriu pe lista de difuzare pentru a primi e-mailul saptamanal cu noutati creste. Iar cu aceasta si creste si responsabilitatea noastra de a le oferi conform promisiunii noastre numai noutati reale si interesante. Noutatile se pot afla si prin intermediul unui autoresponder, instrument poate prea putin folosit in Romania.
                    În concluzie, tehnologia Web-ului poate fi folosita în învatamântul la distanta, în procesul de predare, învatare si evaluare.

                    Pentru realizarea sistemului s-a utilizat sistemul de operare Windows NT Server, versiunea 4.0, care a permis crearea serverului. Ca elemente de noutate se mentioneaza folosirea mediului Visual InterDev, care permite realizarea aplicatiilor de tip "client-server". De asemenea, structura paginilor "html" s-a realizat cu Front Page'98 şi Image Composer. Baza de date utilizata pentru accesarea cursurilor de catre studenti s-a realizat în Accesss 97.

                    Combinarea metodelor si tehnicilor multimedia si ale instrumentelor Internet-ului cu metodele de tip "Problem Based Learning", implementate în sistemul experimental va conduce la: accentuarea studiului individual la studenti/cursanti; dezvoltarea gândirii analitice, structurate si de profunzime a cursantilor sau studentilor; dezvoltarea intiativei studentilor sau cursantilor; situarea celui ce învata (primeste cunostinte) în controlarea procesului de învatare în vederea îmbunatatirii formei de învatamânt; formularea succesiva de întrebari de catre student despre cunostintele pe care le poseda; construirea procesului de asimilare si întelegere a cunostintelor pornind de la cel care învata; contactul dintre student si profesor consta într-o cooperare legata de tema de rezolvat, iar rolul profesorului este de colaborator; dezvoltarea spiritului de gândire si de lucru în echipa a studentului/cursantului, pregatindu-l mai bine pentru integrarea ulterioara în practica; diversificarea caii de cautare a informatiei pe diferite canale; asigurarea unui nivel înalt de cunostinte în cadrul grupei.

                      Pentru a-si atinge scopul, mediile de predare/învatare virtuale nu trebuie sa se limiteze doar la transferul de cunostinte pe suport magnetic, prin intermediul Internet-ului. Asa cum s-a mentionat anterior, cursurile pe Internet trebuie să stimuleze motivatia si munca individuala a studentului si sa genereze probleme etc.Orice sistem de tip ID pe Internet trebuie sa asigure: o informare privind facilitatile cursurilor ID pentru vizitatori; posibilitatea documentarii si învatarii celor neavizati despre ID; un acces limitat, pe baza unei parole atribuite de catre administratorul de sistem; accesul la materiale de curs pentru cursantii autorizati (suporturi de curs, articole, recenzii de carti, studii de caz si aplicatii gata fabricate, produse software demo si/sau produse software necesare pentru dezvoltarea aplicatiilor, biblioteca virtuala cu teme de casa/proiecte de an sau aplicatii, biblioteca virtuala cu referinte bibliografice; posibilitatea discutiilor în grup între studenti; posibilitatea examinarii on-line etc.